Discuție cu Luca Dumitrescu, Ștefana Iosif și Teodora Popescu

16:30 ━ Muzeul „Vasile Pogor” (Sala Studio J)
Str. Vasile Pogor 4
Participare liberă, cu rezervare

Vom viziona un calup de șase scurtmetraje din selecția Art200, festivalul internațional de film queer din România, apoi vom sta de vorbă cu Luca Dumitrescu, activist trans în cadrul Rise OUT, Ștefana Iosif, Asist. Univ. Dr., Facultatea de Litere, UAIC și Teodora Popescu, psihoterapeută și co-fondatoare În Dialog, parte din echipa Romanian Mental Health Film Festival.

Selecția de filme a fost gândită ca un punct de plecare pentru a discuta despre spectrul experiențelor din viața persoanelor transgender. Desigur, cele din filme nu sunt definitorii, însă conversația poate porni mai ușor cu ajutorul acestor reprezentări cinematografice.

1. Cindyrella (Columbia, 2020, r. Felipe Betancur Villegas, Christian Rios)
2. Imprisoned (Polonia, 2021, r. Piotr Bieliński)
3. Mitr Clinic - Pride and Beyond (India, 2021, r. Shrikkanth Govindarajan)
4. Visibles: Transgender Youth Stories (Mexic, 2020, r. Juan Carlos R. Larrondo)
5. THEY (UK, 2019, r. Louisa Rechenbach)
6. Projecting (SUA, 2020, r. Ariel Robbins, Cal Calamia)

„Modele tradiționale ale umanității și constructele sociale ce au stat la baza lor se află pe bună dreptate sub examinare constantă. Sistemele patriarhatului au presupus o hegemonie a unei singure laturi sociale, în detrimentul oricărei alte expresii identitare. De-a lungul ultimelor două secole, dar cu precădere în noul mileniu, am devenit din ce în ce mai conștienți de limitarea pe care o presupunea modelul omogen al identității umane, preschimbând-o cu o abordare multifațetată – identitatea se regăsește, de fapt, în zona de intersecții. Totuși, suntem departe de a ne putea elibera întru totul de granițele artificiale impuse de centrul dominant. Cu precădere pentru minorități, inclusiv cele de gen, aceste granițe au dus la mecanisme de adaptare și supraviețuire. Fenomenele de „passing” și „covering” se numără printre rezultatele presiunii de asimilare și a discriminării sistemice. Dacă passing presupune o alegere făcută de individ în a-și dezvălui sau nu eticheta identitară, covering a fost numit de Kenji Yoshino, profesor de drept la Yale University, ca „noua discriminare”, mult mai subtilă și mai insidioasă, care ne atrage atenția către frecventa incapacitate a sistemului juridic de a acționa nepărtinitor.” ━ Ștefana Iosif